Dacă vă înmuiați picioarele în această baie o dată pe săptămână, veți observa cum bolile dispar

0

Dacă suferiți de diferite boli, de la infecții și inflamații prin boli de piele, miros la picioare, dureri în gât, probleme digestive sau dificultăți de respirație, acest tratament natural ar putea să vă ajute.Ba mai mult, ajută la reducerea simptomelor și durerilor de artrită, calmează întinderile musculare, crampele menstruale și durerile de picioare obosite.

Acest tratament de înmuiere a picioarelor în oțet sau „baia picioarelor” este o tehnică folosită de mii de ani, datorită numeroaselor sale beneficii. Se adaugă 1-2 cești de oțet de mere în cada cu apă fierbinte sau într-un lighean mai mare pentru picioare, și amestecați bine apa. Baia cu oțet de mere poate dura cam 30 de minute.

După baia picioarele în apă cu oțet puteți clăti picioarele cu apă călduță.Oțetul miroase destul de puternic, dar nu trebuie să vă faceți griji, deoarece mirosul dispare de pe picioare.Repetați baia pentru picioare în fiecare zi, până când simptomele au dispărut.

Otetul de mere este cunoscut pentru proprietatile sale antibacteriene, antifungice, dar si antivirale.Este un remediu perfect pentru picioarele obosite, urât mirositoare, pentru infectiile fungice ale unghiilor de la picioare sau pentru a trata piciorul atletului.Aciditatea otetului din cidru de mere ii ofera acestuia proprietati exfoliante, ceea ce il face sa fie ingredientul perfect pentru indepartarea calusurilor si al negilor de pe picioare.

Călcâiele uscate și crăpate nu numai că sunt inestetice, dar pot fi și dureroase. Aciditatea din oțet oferă picioarelor uscate un tratament hidratant binemeritat. Șansele sunt ca pielea de pe picioare să se simtă mult mai fină după o baie de oțet.

Printre altele, oțetul de mere te poate scăpa și de mătreață, ușurează usturimea de gât și elimină mirosurile neplăcute din casă.

Puterea vindecătoare din pătrunjel și usturoi. Amestec de vitamine pentru o imunitate de fier. Iată cum se prepară!

0

Combinația de pătrunjel și usturoi este folosită în mod tradițional pentru a susține sistemul imunitar și poate ajuta la ameliorarea simptomelor asociate cu infecțiile tractului respirator superior, inclusiv răceala comună. Totodată contribuie la o circulatie sanatoasa a sangelui și susține sănătatea imunitară.

Deci, este un amestec de vitamine pentru o imunitate de fier, după cum se spune și în titlul articolului.

Cum se prepară acest amestec minune.
Pentru a prepara amestecul de pătrunjel și usturoi vom avea nevoie de următoarele ingrediente:
  • 1 legătură de pătrunjel verde
  • 4 căței usturoi
  • 80 ml ulei măsline
  • zeama de la o jumătate de lămâie.
Se adaugă usturoiul și pătrunjelul într-un robot de bucătărie, blender sau mărunțitor. După care se pune uleiul de măsline și zeama de lămâie.Se amestecă bine până se ajunge la o textură mai consistentă.Se păstrează la frigider până la 1 săptămână.

Asocierea acestuia cu usturoi va crea un gust plin de viață, care este în egală măsură revigorant și picant.Pasta de usturoi și pătrunjel, un amestec de ierburi aromatice proaspete și condimente, poate adauga o aromă mai abundentă mâncărurilor tale preferate.

Usturoiul ajută la gestionarea colesterolului și a tensiunii arteriale, întărește apărarea imună împotriva răcelii și ajută la inflamarea țesuturilor, prevenind congestia respiratorie și, prin urmare, ameliorează problemele de respirație.În plus, pătrunjelul acționează ca un analgezic cu proprietăți antiinflamatorii și oferă ameliorarea problemelor gastrointestinale, cum ar fi indigestie, crampe stomacale, balonare și greață, contribuind în același timp și el la întărirea sistemului imunitar.

Usturoiul are proprietăți antibacteriene semnificative care ne ajută să ne protejăm de infecții, care pot fi deosebit de importante pentru tulpinile rezistente la antibiotice, acționând ca un antibiotic natural.

Vitamina K prezentă în mod natural în pătrunjel, ajută la producerea proteinelor pentru oase și coagularea sângelui, care apoi ajută la protejarea împotriva fracturilor osoase.Pătrunjelul conține compuși care permit expulzarea gazelor din organism. Acest lucru poate ajuta la digestie și poate reduce balonarea.

Pătrunjelul conține substanțe chimice care provoacă contracția musculară în intestin, vezică urinară și uter. Acesta este motivul pentru care medicii homeopați folosesc pătrunjelul pentru a trata infecțiile tractului urinar, pietrele la rinichi și vezica urinară și crampele menstruale.

Acum că ați aflat toate aceste lucruri despre acest amestec nu vă mai oprește nimic să-l preparați. Totuși este indicat înainte de a începe să consumați amestecul de pătrunjel și usturoi să cereți părerea unui medic specialist.

Cum mănânci, așa trăiești! Care sunt cele 11 reguli de aur ale alimentației pentru un organism sănătos

0

Ritmul alert de viață pe care îl au majoritate oamenilor zilnic îi împiedică să se alimenteze sănătos. Fie că ești suprasolicitat la serviciu și nu reușești să iei masă la ora potrivită, fie că ajungi târziu acasă, fie că ești sedus de reclamele „apetisante” a tot felul de alimente nesanatoare, toate acestea contribuie direct la o alimentație nesănătoasă și la distrugerea propriului organism.

Dacă îți dorești să faci o schimbare în viață ta și să-i oferi un restart organismului, îți sugerăm să memorezi bine regulile enumerate mai jos și să conștientizezi că de fapt cum mâncăm, așa trăim.

1. Mănâncă pentru a trăi, nu trăi pentru a mânca

Alimentația trebuie să fie sănătoasă, deoarece ea trebuie să ajute și să mențină funcționalitatea organismului, nu să-l suprasolicite și să-l otrăvească.

2. Foamea e adevărată, iar poftă e falsă

Pofta este un fenomen psihologic, în timp ce foamea este un fenomen digestiv. Prin foame organismul ne informează că are nevoie de hrană, în timp ce poftă nu este dictată de necesitățile noastre fiziologice, ci mai degrabă de instabilitatea emoțională.

3. Cum bei, așa trăiești

Organismul uman este în mare parte alcătuit din apă, care este sucul vieții. Plantele care nu au parte de suficientă apă se usucă în scurt timp, ceva similar se întâmplă și cu organismul nostru. De aceea este atât de important să consumăm suficientă apă, care pentru climă noastră ar însemna 2-3 litri de apă pe timp de vara și 1,5-2 litri pe timp de iarnă.

4. Bea mâncarea solidă și mănâncă mâncarea lichidă

Salivă este o substanță biochimică activă ce are un rol extrem de important în procesul de digestie. În particular asta înseamnă că mâncarea solidă trebuie mestecată mult timp, până când capătă o stare aproape lichidă datorită contactului cu salivă. În același timp mâncarea lichidă (lapte, ciorbă, suc natural etc.) nu trebuie înghițită deodată, ci trebuie ținută un pic în contact cu salivă înainte de asta.

5. Savurați cu stomacul gol

Nu mâncați repede și nu mâncați mult, chiar dacă aveți în față ceva foarte gustos. Mâncarea trebuie să stea în gură atâta timp cât i se simte gustul. Această tehnică ne poate ține sătui chiar dacă mâncăm mult mai puțîn decât ne-am obișnuit, întrucât creierul ne da senzația de sătul datorită excitării receptorilor gustativi, și nu datorită umplerii stomacului.

6. Nu alergați după doi iepuri o dată

Dacă v-ați așezat la masă, lăsăți toate celelalte activități. Dacă între timp citiți, conversați cu cineva sau priviți televizorul, creierul nu-și poate concentra atenția asupra procesului digestiv, care este primordial. Drept urmare vă este mai greu să vă săturați de mâncare, iar digestia se petrece într-un mod ineficient și chiar dăunător pentru sănătate.

7. Dimineață începe de cu seară

Ultima masă trebuie să aibă loc cu cel puțîn 4 ore înainte de somn, termenul ideal fiind de 7 ore. Aceste cifre sunt dictate de timpul în care organismul poate prelucra mâncarea: 4 ore pentru legume și fructe, 7 ore pentru carne. În timpul somnului încetinesc toate procesele din organism.

8. Nu va extenuați

Nu treceți brusc la diete foarte stricte, cel puțin dacă o faceți doar de dragul alimentației. Schimbările radicale peste noapte pot provoca un șoc organismului, ceea ce ar putea genera efecte exact inverse față de ce va așteptați de fapt.

9. Curățenia este importantă nu doar la exterior

Noi acordăm multă atenție curățeniei corpului, precum și celei din casă sau de la locul de muncă. Aceeași atitudine trebuie adoptată și față de interiorul organismului. Pentru a face o curățare specială, practicați abținerea totală de la mâncare și băutură pentru 24-48 de ore cât de des puteți.

10. Ești ceea ce mănânci

Organismul însușește la propriu hrană pe care o consumăm, adică hrană devine o parte din organism. Iar pentru a avea un organism sănătos, este important ca și produsele pe care le consumăm să fie proaspete, curate, pline de vitamine și energie. Uitați de toate produsele care doar convențional sunt numite „alimente”, adică tot felul de: chips-uri, crenvurști, ketchup-uri etc.

11. Nu combinați lucrurile incompatibile

Prelucrarea mâncării în organism are loc prin reacții biochimice acido-bazice. Dacă în organism pătrund concomitent produse ce declanșează reacțiile acide și cele ce declanșează reacțiile bazice, atunci are loc producerea unor săruri inutile, care complică mult procesul digestiv.

Elevul român care a cucerit aurul mondial la matematică. „În spatele acestui succes stă o muncă titanică”

0

Elevul român a cucerit aurul la Olimpiada Internaţională de Matematică, o competiţiela care au participat 641 de elevi din 112 ţări. Constănţeanul Edis Memiş a cucerit medalia de aur la Olimpiada Internaţională de Matematică, desfăşurată în perioada 10-22 iulie, la Bath (Marea Britanie).

Elevul de aur studiază la Liceului Teoretic Internaţional Constanţa.

„Olimpiada Internaţională de Matematică (OIM), este o competiţie anuală, un adevărat campionat mondial de matematică la care participă elevii de liceu din diferite ţări. La ediţia din acest an, această manifestare a reunit 621 de elevi din 112 ţări, care a avut loc în perioada 10 – 22 iulie 2019, la Bath (Marea Britanie), iar pentru lotul României la matematică, aurul fiind câştigat de EDIS MEMIŞ – elevul de aur al Liceului Teoretic Internaţional de Informatică din Constanţa şi care deja are un palmares impresionant de premii, medalii şi trofee naţionale şi internaţionale”, spun profesorii elevului.

Edis este clasat în primii 15 copii ai lumii pasionaţi de ştiinţele matematicii. „El ne-a demonstrat încă o dată, că este determinat, iar pasiunea îl însoţeşte în acest drum către împlinirea visului său, şi anume, să descifreze tainele matematicii. În spatele acestui succes de nivel internaţional stă o muncă titanică şi cu multe sacrificii”, adaugă profesorii pe pagina de Facebool a liceului.

Liceul Teoretic Internaţional de Informatică Constanţa este cunoscut pentru rezultatele deosebite pe care le au elevii la concursurile şi olimpiadele naţionale şi internaţionale.

Cum a transformat Ceaușescu o biată potecă în cea mai spectaculoasă șosea din România

0

Considerat moftul antisovietic al lui Ceauşescu, spectaculosul drum a fost realizat în mai puţin de un cincinal, deși, spun specialiştii, în condiţii normale lucrările la Transfăgărăşan ar fi trebuit să dureze 20 de ani. Implicarea Armatei şi atacarea obiectivului în 100 de puncte de lucru au accelerat procesul, astfel încât lucrările au putut fi finalizate în septembrie 1974.

Transfăgărășanul are ca punct de pornire comuna Bascov, din județul Argeș, și se încheie la intersecția cu Drumul Național 1, în zona comunei Cârțișoara (județul Sibiu). Are aproape 152 de kilometri lungime și traversează Munții Făgăraș, cei mai înalți ai României. Șoseau care șerpuiește ca un circuit de Formula 1 prin inima coloșilor stâncoși atinge altitudinea maximă de 2.042 de metri, în zona tunelului de la Bâlea, fiind întrecută în România doar de “Transalpina”, care ne înalță până la 2.145 de metri.

Putină lume știe însă că șoseaua considerată de unii drept un capriciu al celui mai iubit fiu al poporului şi care, în realitate, a avut un scop strategic, de pregătire pentru o eventuală invazie a URSS, urma să poarte numele “Drumul Transfăgărăşan Nicolae Ceauşescu” şi că, mai mult, cel care a refuzat această denumire a fost însuşi Ceauşescu, semn că, în septembrie 1974, cultul personalităţii încă nu devenise literă de lege.

Faptul că Transfăgărăşanul a avut la bază calcule militare a fost un secret doar pentru marea masă a populației.

Nicolae Mazilu, fost ofițer in armată, comandantul unora din trupele care au participat la construirea Transfăgărăşanului, povestește cum i s-au comunicat aspectele legate de scopul obiectivului şi de necesitatea intervenției armatei. La vremea aceea, deja toate marile şantiere ale ţării erau împânzite cu zeci de mii de soldăți, ofițeri, maiștri şi subofițeri. Armata era implicată într-o serie de lucrări de anvergură ale economiei naţionale, unele dintre ele, lucrări strategice – drumuri, poduri, platforme industriale, sisteme de irigații, lucrări hidrotehnice.

Nicolae Ceauşescu trăia cu teama că România ar fi următoarea ţintă a URSS, după invazia sovieticilor în Cehoslovacia (în 1968), şi ținea să fie pregătit strategic pentru înaintarea rapidă a trupelor militare româneşti prin nord, fiindcă până la realizarea Transfăgărăşanului traversarea Făgăraşilor prin acea zonă nu se putea face nici măcar călare.

O biată potecă avea să devină peste numai patru ani drumul Transfăgărăşan. Strâmtul traseu pentru care se făcuseră planuri mari este descris de Nicolae Mazilu în volumul „Enigma Transfăgărăşanului”:

„Pe versantul vestic al văii Bâlei, o potecuţă, pe cât de discretă, pe atât de încăpățânată, urca uzând de tot felul de întortocheri şugubeţe spre Căldarea Bâlei (…). De pe această potecuţă discretă am putut urmări traseul drumului, marcat pe muntele de vizavi de către cei mai buni alpinişti ai vânătorilor de munte, cu dungi de vopsea roşie, din 50 în 50 de metri sau cu cearceafuri prinse de stânci cu pitoane (…). Dacă am lua în consideraţie numai această operaţiune de marcare a cotei drumului în punctele esenţiale şi tot ne-am face o idee despre marile sacrificii şi riscuri asumate de către proiectanţi şi constructori pentru realizarea acestei măreţe opere de artă!În acea zi de decembrie am înţeles că apasă pe umerii mei o răspundere uriaşă şi că trebuie să mă ţin bine”.

Potecuţa aceea avea să devină un drum spectaculos, săpat în stâncă în mai puţin de un cincinal, cu eforturi uriaşe, motivate de frică, disciplină şi distincţii socialiste. Cinci ministere şi un institut de cercetări şi proiectări s-au implicat în realizarea drumului, iar două regimente de genişti au fost executanţii cei care au dus, de fapt, greul.

„La începutul anului 1973 se execută o a doua mare manevră de forţe, primul regiment ce începuse lucrările în martie 1970 se retrage pe valea pârâului Capra, iar pe conturul lacului Vidraru e adusă o nouă unitate de geniu comandată de colonelul Gheorghe Buzatu (ulterior, în faza finală – 1974 de către locotenent-colonelul Mircea Dospinescu)”, mai scrie Nicolae Mazilu.

Uriaşele eforturi tehnice şi materiale făcute pe şantierele Transfăgărăşanului sunt greu de imaginat. Mai bine de jumătate din cei 100 de kilometri ai drumului au fost dăltuiţi în stâncă de militari, în buza prăpăstiilor, în condiţii cumplit de grele, pe arşiţă, ploaie, zăpadă, frig, viscol, viitură, avalanşe, după cum povesteşte Nicolae Mazilu, autorul „Enigmei Transfăgărăşanului”.

În primă fază, Transfăgărășanul ar fi trebuit să aibă o singură bandă de circulație, dar mai apoi, în anul 1971, s-a revenit asupra proiectului și s-a hotărât lărgirea sa. Proiectul în sine a fost unul extrem de dificil de executat, în condițiile în care, în mod normal, muncitorii și soldații mobilizați nu ar fi putut să lucreze mai mult de cinci luni pe an. Timpul scurt de execuție cerut de autorități a făcut ca normele de securitate să fie însă, adeseori, încălcate. Tocmai de aceea, construirea șoselei a implicat și pierderi de vieți omenești.

În memoria celor care au trudit construind Transfăgărășanul au fost ridicate două monumente: la cota 1.200 se află “Poarta Geniștilor”, în vreme ce la cota 1.600 se găsește „Poarta Întâlnirii”, denumită astfel după ce, în vara anului 1971, acolo s-au întâlnit două subunități de geniu care primiseră misiunea de a deschide șoseaua din sensuri opuse. În 1974 drumul a fost inaugurat cu fast, dar asfaltarea sa integrală avea să mai dureze încă șase ani.

Povestea lui Simion Gârlea, eroul neamului românesc care a rezistat 1.267 de zile pe front.

0

Născut odată cu Marea Unire, în 1918, Simion Gârlea nu a avut un trai uşor! Nu ţine evidenţa anilor, ci a zilelor, iar viaţa sa se rezumă la trei cuvinte: EROU DE RĂZBOI: a înfruntat frig, foamete, tancuri, a petrecut 2.117 zile sub arme şi a stat 1.267 pe front.

Anul acesta, Simion Gârlea împlineşte 100 de ani şi este o legendă vie a celui de-al Doilea Război Mondial. “Eu sunt născut pe 1 septembrie 1918, când țara românească și-a întregit hotarele”, aşa îi place să spună despre el. Acelaşi om vorbeşte mereu cu exactitate tot ce a trăit: A petrecut 2.117 zile sub arme, a stat 1.267 zile pe front, atât pe cel de Răsărit, cât și pe cel de Apus și a mers 1.000 de kilometri pe jos, timp de patru luni, pentru a ajunge acasă.

În 1918, pe 1 septembrie, într-un mic sat din Basarabia, Răspopeni, se naşte Simion Garlea, cel care avea să devină peste ani domnul “România Mare. La 18 ani pleacă în armată şi se mai întoarce acasă abia peste 6. Apoi, „Acasă” îi devine România, pentru că localitatea natală a rămas prada de război ruşilor.

„Pe 28 iunie 1940, ca urmare a presiunii făcute de ruşi în baza Pactului Ribbentrop-Molotov Răspopeni, satul în care m-am născut, am copilărit şi am învăţat – cu răzeşii lui Ştefan cel Mare – a rămas departe, peste Prutul devenit hotar, care desparte românii de-o parte şi de alta a lui. Ultima dată când am stat acasă a fost între 1 martie şi 1 aprilie 1944. De atunci nu mi-am mai văzut casa natală. Dorul încă mă chinuie”, o spune cu lacrimi în ochi eroul Simion Gârlea.Şi-a văzut prietenii sfârtecaţi pe front, a supravieţuit drumului de patru luni parcurs pe jos, din Cotul Donului până în România, şi-a lăsat familia refugiată în zona Sibiului şi a plecat să-şi facă o viaţă în Sud, în Teleorman. A plâns de dorul tatălui trimis în lagăr în Siberia. I-au murit în braţe o soţie căreia îi scrie şi acum poezii de dragoste şi dor, dar şi un fiu. Şi totuşi, găseşte mereu puterea de a vorbi despre viaţa sa:

“Familia mea din Basarabia s-a refugiat în România, că pe tata l-au arestat în 40. M-am dus pe la fratele meu, în Ardeal, apoi, după câteva zile, mi-am luat traista să vin la Vitănești. Sâmbătă, 15 noiembrie 1945, am ajuns la Vitănești. A doua zi m-am dus la biserică și de atunci am rămas în Teleorman. M-am căsătorit. Soția mea a decedat acum 18 ani. Vreau să vă mai spun un lucru: viața omului e ceva predestinat. Când eram în școala primară, învățătoarea ne-a citit o poezie: ”Rugămintea din urmă”. Ea ne-a arătat pe hartă, că sus era Basarabia și jos era Dunărea, la Turnu Măgurele. Și mi-a rămas în minte această localitate, unde am ajuns să-mi fac livretul militar mai târziu”.

A luptat, pe frontul de Est, până la Cotul Donului, lângă Stalingrad, Rusia, în una dintre cele mai sângeroase bătălii din istoria Armatei Române. Numărul total al pierderilor de vieți umane este estimat la aproximativ 3 milioane. Lipsa unor date mai exacte este datorată și refuzului guvernului sovietic de atunci de a calcula pierderile din cauza temerilor că sacrificiile ar fi părut prea mari și ar fi demobilizat eforturile de război.

La intrarea pe front, a luat în primire arhivă, cifrurile secrete şi maşina de descifrat Enigma, iar acest fapt a făcut ca activitatea sa să fie una încordată, plină de răspundere.

Acum, la aceeași vârstă cu Marea Unire, poate spune că a fost într-un coșmar real, în care țara noastră a suferit cel mai mare dezastru militar din istorie.

”Eu nu țin o evidență a anilor, țin o evidență a zilelor. De exemplu, de la nașterea mea și până astăzi, am împlinit 35.905 zile. Am carnete în care am scris în fiecare zi, din 1940. Când am plecat pe front, am început să notez în caiet și am scris în fiecare zi. Eu am plecat militar și am ajuns la Constanța, miercuri, 22 noiembrie 1940. Am făcut acolo perioada de instrucție. Într-o zi de vineri, am auzit la radio că s-a cedat Basarabia. Eu sunt basarabean. Toată familia mea a rămas acolo, iar eu eram singur. Am întâlnit două fete, Safca și Ştefănia. Ele au avut o comportare neprețuită, încât, drept să vă spun, parcă mi-au șters și lacrimile. Am și acum pozele lor. Am plecat pe front, duminică, 6 septembrie 1942. Din Constanța, am plecat pe font, în Rusia. Am plecat cu căruțele, cu caii. O lună de zile am mers. Am ajuns la Cotul Donului”.

Poate una dintre cele mai emoţionante mărturisiri ale eroului este cea în care povesteşte cum a călcat din nou pe pământ românesc. După luni întregi de mers pe jos, 20 de ostaşi greu încercaţi pe front ajung acasa.

Infarctul poate avea simptome prevestitoare cu mult timp înainte. 8 semne de care trebuie să ții seama!

0

Este mai bine să previi decât să vindeci. Această regulă simplă se aplică oricărei boli și este deosebit de valoroasă atunci când simptomele nu sunt recunoscute în mod corespunzător. Există câteva simptome cruciale care ar putea apărea cu o lună (sau chiar mai devreme) înainte de un atac de cord.

Nu trebuie să devii un ipohondru total, dar un pic de conștientizare a stării de sănătate este bine-venită. Acordați o atenție deosebită în cazul în care sunteți în pericol.

1. Oboseala.

Cu o lună înainte de un infarct miocardic, corpul te avertizează
Oboseala neobișnuită este unul dintre principalele simptome care indică un atac de cord iminent. Femeile sunt mai predispuse să raporteze acest tip de simptom decât bărbații.

Activitatea fizică sau mentală nu este motivul oboselii și crește până la sfârșitul zilei. Acest simptom este destul de evident și nu va trece neobservat: uneori este obositor să îndeplinești chiar și sarcini simple, cum ar fi să faci un pat sau să faci un duș.

2. Dureri abdominale.

Durerile abdominale, greața pe stomacul gol/plin, senzația de balonare sau stomacul deranjat sunt câteva dintre cele mai frecvente simptome. Ele sunt la fel de probabil să apară în rândul femeilor și bărbaților.

Durerile abdominale dinaintea unui atac de cord au un caracter episodic, uşurând şi apoi revenind pentru perioade scurte de timp. Tensiunea fizică poate agrava durerile de stomac deranjate.

3. Insomnie.

Insomnia este, de asemenea, asociată cu un risc crescut de atac de cord sau accident vascular cerebral, care este mai frecvent în rândul femeilor. Caracteristicile insomniei includ adesea un nivel ridicat de anxietate și absentare.

Simptomele includ dificultăți la inițierea somnului, dificultăți de menținere a somnului și trezirea dimineața devreme.

4. Dificultăți de respirație.

Cu o lună înainte de un infarct miocardic, corpul te avertizează
Dispneea sau lipsa de aer este un sentiment puternic de incapacitate de a respira adânc. Apare adesea atât la bărbați, cât și la femei timp de până la 6 luni înainte de a avea un atac de cord. De obicei, este un semn de avertizare al unei afecțiuni medicale.

5. Căderea părului.

Căderea părului este considerată doar un alt indicator vizibil al riscului de boli de inimă. Cel mai frecvent afectează bărbații peste 50 de ani, dar unele femei pot fi și ele în grupul de risc. Calviția este, de asemenea, asociată cu un nivel crescut al hormonului cortizol.

Acordați o atenție deosebită pierderii părului din coroana capului.

6. Bătăi neregulate ale inimii.

Bătăile sărite sau aritmiile sunt adesea însoțite de un atac de panică și anxietate, în special în rândul femeilor. Apare pe neașteptate și se dezvăluie diferit: aritmie (bătăi neregulate ale inimii) sau tahicardie (ritm cardiac crescut). Exercițiile fizice ar putea oferi un stimul suplimentar creșterii ritmului cardiac, mai ales în cazurile cu boală de ateroscleroză.

7. Transpirație excesivă.

Cu o lună înainte de un infarct miocardic, corpul te avertizează
Transpirația neobișnuită sau excesivă este un semn de avertizare timpurie al unui atac de cord. Poate apărea la orice oră din zi sau din noapte. Acest simptom afectează mai des femeile și este de obicei confundat cu bufeurile sau transpirațiile nocturne tipice menopauzei.

8. Dureri în piept.

Bărbații și femeile experimentează dureri în piept în diferite intensități și forme. La bărbați, acest simptom se referă la cele mai importante semne timpurii ale unui atac de cord iminent, care nu trebuie ignorate. Pe de altă parte, afectează doar 30% dintre femei.

Apa cu semințe de floarea-soarelui curăță colonul, desfundă vasele de sânge și hrănește creierul

0

În afară de faptul că desfundă vasele de sânge, curăță colonul și hrănește creierul, dacă folosești cantitatea potrivită, apa cu semințe de floarea-soarelui ajută și la reducerea cantității de colesterol din sânge.

Aceasta întărește sistemul imunitar și previne anumite forme de cancer. Grație tuturor elementelor pe care le au aceste semințe, putem beneficia de un sistem muscular sănătos și puternic. Mai mult, te scapă și de inflamații.

Mod de preparare

  • Pentru a pregăti acest amestec, ai nevoie de 1 cană mai mică de semințe crude și de 500 ml de apă.
  • Se fierbe apa și se toarnă peste semințe. Lasă amestecul la infuzat timp de 2 ore, sub capac. Ulterior, filtrează și transferă lichidul într-o sticlă de culoare închisă.

Bea în fiecare dimineață, pe stomacul gol, câte 1 cană din acest ceai pentru a te bucura de toate efectele pozitive.

Poți consuma acest ceai în caz de probleme cu circulația sângelui, de oboseală constantă, în caz de sindromul membrelor neliniștite sau dacă ai membrele reci.

Poți trata și osteoporoza întrucât conține foarte mult calciu, fosfor, magneziu, iar combinația de minerale va întări sistemul osos. Manganul din compoziție tratează sau previne, de asemenea, osteoporoza.

Vitamina E din conținutul acestui ceai ameliorează durerile de la nivelul articulațiilor, oferă strălucire tenului și împiedică razele ultraviolet să-l afecteze, și ține ridurile departe.

Magneziul, pe de altă parte, este un aliat puternic pentru un sistem nervos sănătos, astfel că acest ceai se recomandă și pentru stări repetate de nervozitate. Mai mult, nu vei mai avea nici dureri de cap și te vei simți chiar mai relaxat.

Cuprul din aceste semințe vine în ajutorul părului și-l face mai des și mai puternic.

Seleniul este important pentru sinteza ADN-ului, ajută la reducerea stresului oxidativ de pe urma radicalilor liberi şi inhibă proliferarea celulelor canceroase.

Zincul este o substanță importantă pentru vindecarea rănilor, prevenirea acneei, eliminarea infecţiilor şi întărirea sistemului imunitar.

Semințele de floarea-soarelui sunt bogate în fibre și proteine, care ajută la pierderea în greutate şi la menţinerea sănătăţii sistemului digestiv.

Șapte medalii de aur, argint și bronz și alte premii pentru elevii români, la Olimpiada Internațională de Științele Pământului! Au concurat cu peste 160 de tineri din lume!

0

Șapte medalii de aur, argint și bronz, alături de alte premii – acestea sunt rezultatele lotului de elevi olimpici români la ediția din 2023 a Olimpiadei Internaționale de Științele Pământului (OIȘP / IESO), după cum se arată în anunțul de pe Facebook al Ministerului Educației de sâmbătă seară. Toți elevii sunt de la școli de stat, conform prezentărilor acestora.

Olimpiada a fost organizată online de India în perioada 20-26 august 2023, cu participarea a 172 de elevi din 29 de țări, potrivit instituției, iar elevii români au participat la testul principal, intitulat DMT (Data Mining Test) și la alte trei probe opționale.

Anul trecut, România obținea opt medalii la această competiție, organizată atunci online de Italia. Jumătate din lot era de la o școală privată.

În acest an, este vorba de patru medalii (aur și argint) acordate individual, două medalii (argint și bronz) acordate celor două echipe de câte 3 elevi care au participat la proba opțională, o medalie de bronz pentru o elevă din lot, la o categorie dedicată performanțelor fetelor, dar și un calificativ „Good” pentru o altă elevă la una din probele opționale.

„La testul principal, DMT, organizatorii au impus regula ca numărul maxim de medalii posibil de obținut de o țară să fie limitat la 4, indiferent câți concurenți participă din țara respectivă. Din România au participat 8 elevi, care au obținut următoarele rezultate:

2 medalii de aur:

  • Daniel Malanca – clasa a XII-a la Colegiul Național „Mihai Eminescu“, Botoșani
  • David Andrei Vlad – clasa a XI-a la Colegiul Național „Bogdan Petriceicu Hașdeu”, Buzău

2 medalii de argint

  • Ioana Daria Cristea – clasa a XI-a la Colegiul Național „Gheorghe Vrânceanu”, Bacău
  • Mihai Manta – clasa a XI-a la Colegiul Național „Ion Luca Caragiale”, Ploiești”, anunță Ministerul Educației.

Ceilalți 4 elevi din lot au obținut calificativul „Very Good” cu un punctaj echivalent celui pentru care se acordă medalia de argint. „Dat fiind că se acordaseră deja 4 medalii, au fost nominalizați doar cu calificativ:

David Georgescu – clasa a XI-a la Colegiul Național „Mircea cel Bătrân” Constanța
Radu Mihnea Negovan – clasa a XII-a la Colegiul Național de Informatică „Tudor Vianu“, București
Beatrice Corina Cristea – clasa a XI-a la Colegiul Național „Gheorghe Lazăr”, Sibiu
Alexandru Barnea – clasa a XI-a la Colegiul Național Iași”, conform postării.
La proba opțională, NTFI (National Team Field Investigation), au participat 6 elevi din lot, organizați în două grupe. O grupă a luat medalie de aur, iar cealaltă medalie de bronz.

Medalie de aur au obținut:

  • Ioana Daria Cristea
  • David Andrei Vlad
  • Alexandru Barnea

Medalie de bronz au obținut:

  • Beatrice Corina Cristea
  • David Georgescu
  • Mihai Manta

„La proba opțională (A-ES) Art in Earth Sciences, eleva Beatrice Corina Cristea a primit calificativul „Good”. De asemenea, Ioana Daria Cristea a primit medalia de bronz în cadrul Premiului Mary Anning acordat pentru primele trei fete clasate, ca punctaj, la DMT”, mai scrie Ministerul pe Facebook.