Pentru o lungă perioadă de timp s-a crezut că oamenii se nasc cu un anumit nivel de inteligenţă ce nu poate fi modificat, scrie themindsjournal.com. Mai nou, oamenii de ştiinţă au demonstrat că potenţialul poate fi crescut prin antrenarea creierului, diferite activităţi putând crea noi căi neuronale ce-l fac să funcţioneze mai repede şi mai bine.
CÂNTATUL LA UN INSTRUMENT MUZICAL
Redarea muzicii ajută la dezvoltarea creativităţii, a abilităţilor analitice şi motorii fine. În timp ce unii oameni de ştiinţă susţin că jocurile de echipă ar putea avea chiar o mai mare influenţă, instrumentele muzicale consolidează emisferele creierului prin realizarea de noi conexiuni. Astfel, sunt îmbunătăţite abilităţile executive, de memorie şi de rezolvare a problemelor, indiferent de vârstă.
CITITUL
Beneficiile cititului sunt aceleaşi indiferent dacă preferi „Harry Potter“ sau ultimul numar al „Wall Street Journal“. Cititul reduce stresul, crescând toate cele trei tipuri de inteligenţă – cristalizată, fluidă şi emoţională. Acest lucru ajută la rezolvarea problemelor, înţelegerea proceselor şi o mai bună acurateţe în interpretarea sentimentelor.
SPORTUL
Atunci când faci mişcare în mod regulat, celulele sunt inundate cu BDNF, o proteină care ajută memoria, învăţarea, concentrarea şi înţelegerea. Exerciţiile fizice ajută, de asemenea, la menţinerea acuităţii mentale. Unii oameni de ştiinţă sunt de părere că lipsa mişcării pentru o perioadă lungă de timp împiedică funcţionarea corectă a creierului.
Grădinăritul
Prin grădinărit diminuezi cantitatea de cortizol, care este hormonul stresului și adopți o atitudine pozitivă asupra vieții. Începi să devii mai mândru în raport cu propriile succese. Faci mișcare, deci ții corpul într-o formă fizică bună. De asemena, reduci riscul apariției demenței cu 36% și petreci timp la aer liber.
ÎNVĂŢAREA UNEI LIMBI STRĂINE
Uită de rezolvarea puzzle-urilor atunci când vrei să-ţi îmbunătăţeşti memoria şi învaţă o limbă străină în schimb. Învăţarea cu succes a unei noi limbi permite creierului să funcţioneze mai bine şi să rezolve sarcinile solicitante din punct de vedere psihic. Aceasta include aptitudinile tipice cum ar fi planificarea şi rezolvarea mai uşoară a problemelor.
ÎNVĂŢATUL CUMULATIV
Mulţi elevi şi studenţi au obiceiul de a învăţa pe ultima sută de metri, cu doar câteva zile înainte de examen. Problema este că uită informaţiile acumulte într-un timp şi mai scurt. Unul dintre motivele pentru care studierea unei limbi străine ne face mai inteligenţi este necesitatea învăţării cumulative. Pentru că avem nevoie să repetăm întotdeauna, repetăm vocabularul de nenumărate ori pentru a reuşi să avem cursivitate în exprimare.
ANTRENAREA CREIERULUI
Sudoku, puzzle-uri, ghicitori, jocuri video, jocuri de cărţi şi alte activităţi similare cresc neuroplasticitatea creierului. Se produce o mare varietate de schimbări în căile neuronale şi sinapse, responsabile de capacitatea creierului de a se reorganiza. Persoanele cu un nivel ridicat al neuroplasticităţii sunt mai puţin predispuse la anxietate şi depresie şi dezvoltă capacitatea de a învaţa mult mai repede şi au o memorie mai bună.
Șahul
Șahul dezvoltă ambele părți ale creierului, îmbunătățește memoria și stimulează gândirea strategică.
Dansul
Dansul nu este doar un antrenament fizic eficient, care ridică nivelul de serotonină din organism, dar este și o metodă de a deveni mai inteligent. Acest lucru este posibil pentru că trebuie să îți folosești ambele regiuni ale creierului pentru a memora și executa diferite mișcări de dans.
MEDITAŢIA
În 1992, Dalai Lama l-a invitat pe cercetătorul Richard Davidson să-i studieze undele cerebrale în timpul meditaţiei pentru a afla schimbările produse de creier în timpul meditaţiei. Atunci când Dalai Lama şi alţi călugări au început să mediteze şi să se concentreze asupra compasiunii faţă de semeni, undele creierului lor au arătat o schimbare profundă în ceea ce priveşte compasiunea. Meditaţia a devenit interesantă, deoarece studiul a sugerat că putem controla propriile unde cerebrale. Acest lucru înseamnă că depinde de noi să ne simţim mai puternici înainte de o negociere, mai încrezători atunci când cerem o mărire de salariu şi mai convingători în timpul unei vânzări. Rezultatele cercetării complete au fost publicate în „Wall Street Journal“.